Tot ce este in lume, fie simplu, fie complicat, de la micile probleme omenesti, pana la aflarea caii imparatesti care duce catre Dumnezeu, toate tainele acestui veac si ale celui viitor, totul se rezolva numai prin nepatrunsa, minunata si puternica smerenie. Chiar daca nu intelegem dreptatea si sensul ei, chiar de suntem incapabili sa dobandim aceasta tainica si atotputernica virtute, ea ni se descopera in chip smerit prin acei oameni minunati care o pot dobandi”. (din: Arhimandritul Tihon, Nesfintii Sfinti Si Alte Povestiri, Editura Egumenita, 2013)

http://www.razbointrucuvant.ro/2013/09/30/nesfintii-sfinti-schiegumenul-melchisedec-smerenia-rezolva-tot/

Si mi-a povestit ca s-a vazut deodata in mijlocul unui camp verde, imens. Si a mers pe acel camp, nestiind unde merge, pana cand i-a fost inchisa calea de o groapa uriasa. In ea, printre noroi si bulgari de pamant, erau aruncate in dezordine multe chivoturi bisericesti, analoage si rame pentru icoane. Tot acolo se aflau si mese stricate, si scaune rupte, si niste dulapuri. Uitandu-se cu atentie, monahul a inceput cu groaza sa recunoasca lucrurile facute de propriile lui maini. Tremurand, privea de sus toate acele roade ale vietii lui manastiresti. Si deodata a simtit ca alaturi de el statea cineva. A ridicat ochii si a vazut-o pe Maica Domnului, care se uita tot cu tristete la acele osteneli de multi ani ale calugarului.
Apoi Ea a grait:

- Tu esti monah, noi asteptam de la tine ceea ce e mai important: pocainta si rugaciuni… Iar tu ai facut numai aceste lucruri…

Apoi vedenia s-a sfarsit, iar mortul s-a trezit iarasi la manastire.
Dupa tot ce  s-a intamplat,  parintele  Melchisedec  s-a schimbat in totalitate. Principalele lucrari ale vietii lui au devenit cele despre care i-a vorbit Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu - pocainta si rugaciunea. Roadele ostenelilor duhovnicesti nu au intarziat „sa vorbeasca” despre adanca lui smerenie, plansul lui pentru pacate, dragostea sincera fata de toti, deplina lepadare de sine si nevointele ascetice, care depaseau puterile omenesti, iar apoi si despre inainte-vederea lui, pe care au remarcat-o multi, si despre ajutorul vadit, daruit oamenilor prin rugaciunile sale.