Ești un dar, o minune, o rugă fierbinte în brațele unei mame cu buzele tremurânde, un vis din visul cuiva. Privesc în ochi și zăresc limpezimea trecutului. Să fie!
Mai crezi în povești?
Chiar
dacă pereții duri ai sufletelor celor care au construit fortărețe în
jur sunt reci, e nevoie în continuare de iubire. Orice zid are crăpătura
sa prin care poate crește iarbă sau se poate vedea înăuntru.
Plouă cu vorbe mărunte… Oamenii nu sunt
afectaţi de ceea ce li se întâmplă, ci de cum înţeleg ei ceea ce li se
întâmplă. Nu renunţi niciodată la ce nu ai avut sau la ce ai avut şi mai
vrei, poate. Purtăm vii şi morţii în noi şi le dăm putere. Sunt
persoane care te înţeleg dintr-o singură privire şi persoane care nici
după mii de cuvinte nu ar fi în stare să o facă. Omul în complexitatea
sa este compus din plus şi minus, din soare şi nori. Nu putem lua de la
celălalt doar ceea ce ne face comozi. Iubirea implică TOT, altfel nu mai
e iubire…
„Cobori” adesea în beciul interior al
fiinţei pentru a scoate la lumină ceea ce eşti. La cea mai mică adiere
de vânt te clatini sau te dărâmi? Uneori mori de mai multe ori în
aceeaşi clipă. Sunt momente în viață când nu există niciun cuvânt dulce
pentru alinarea durerii. Pot doar să fiu lângă tine, să plângem
împreună… Dumnezeu nu te caută după locul în care ești, ci după
strigătul inimii. În altarul sufletului se rezolvă durerile. Hristos nu
se îngrețoșează de noi niciodată. Hristos nu este contabilul vieții
noastre, ci prieten pe Cale.
Este o nebunie să urăşti toţi
trandafirii, pentru că te-ai înţepat într-unul. Să nu crezi în iubire,
doar pentru că cineva nu te-a iubit. Să renunţi la visele tale, pentru
că celălalt nu s-a împlinit. Câteodată mă doare, câteodată mă amuz
foarte tare. Te vei trezi într-o dimineaţă şi vei vedea soarele pentru
prima dată. Răbdarea înseamnă să știi că iarba nu crește mai repede dacă
tragi de ea.
Poți găsi ceea ce cauți abia când renunți
să mai cauți cu disperare și ai liniște cu tine. Iubirea adevărată te
prinde deodată. Şi nu ştii de ce şi pentru ce. Te ia pe nepregătite.
Iubirea pură apare atunci când nu te aştepţi. Dragostea nu se
programează. Nu există garanţii în nimic. Orice se poate strica. Unele
se mai repară, altele nu. Şi le schimbăm sau renunţăm definitiv la acel
lucru. Gunoiul unora, comoara altuia. Nici să le laşi, nici să le ţii.
Mai durează o zi şi vom vedea ce va mai fi.
Sunt greşeli care se plătesc în exterior
şi greşeli care se consumă pe interior toată viaţa, în tăcere şi plâns
lăuntric. Discret. Cerul pe timp de furtună vrea să ne repare. Suntem
pentru ceilalți ceea ce acel „fiecare” este înăuntrul lui. Construiesc
cu iubire şi culeg orice bucăţică de inimioară îndoită sau ruptă de cei
ce nu au învăţat să preţuiască sensul.
Chiar dacă pereții duri ai sufletelor
celor care au construit fortărețe în jur sunt reci, e nevoie în
continuare de iubire. Orice zid are crăpătura sa prin care poate crește
iarbă sau se poate vedea înăuntru. Viaţa îşi face loc oriunde. Se naşte
chiar şi din zidul de piatră. Într-o zi sau într-o seară umbra o să
dispară. Şi ultima oară va deveni prima oară. Ceva cusut pe măsura
sufletului tău te aşteaptă.
Există dublură la cheia inimii? Iubirea nu uită niciodată…
Bună dimineața sentiment drăgălaș!
ieromonah Hrisostom Filipescuhttp://hrisostomfilipescu.wordpress.com/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu