ARSENIE BOCA
Ziceţi.
Mai pe scurt.
Eu nu mă răzbun.
Are Cine.
N-aş crede să vorbească ca ei.
Tu fă bine şi aşteaptă rău. Binele ţi-l va răsplăti Dumnezeu. Dacă
oamenii – rudele ţi-ar face bine – ţie ce cruce ţi-ar rămâne?
Tu
eşti călugăriţă şi, ca atare, trebuie să te bucuri de necazuri, ca să-ţi
câştigi plată de la Dumnezeu, pentru tot ce suferi – cu bună ştiinţă şi
răbdare – de la fraţi.
Deci, roagă-te pentru cei ce te blastămă, fă bine celor ce-ţi fac rău; celui ce-ţi cere nedrept – dă-i tot ce-i trebuie lui, din lăcomie.
Cu alte cuvinte, nu te împotrivi răului când te asupreşte cu
nedreptate, ca să nu calci legea iubirii de Dumnezeu şi de oameni,
indiferent cum sunt ei.
Tu fii cum trebuie.
Tu să ai grijă să nu
zici rău absolut nimănui, indiferent ce nedreptate ţi-ar face, - pentru
că iertându-le toate, aşa urmezi lui Iisus, - aşa ţii (împotriva firii,
sau mai bine zis mai presus de fire) legea lui Dumnezeu – a iubirii.
Că toţi sunt fiii lui Dumnezeu, chiar dacă ei tăgăduiesc asta, iar tu
trebuie să ştii că şi ei au un suflet de mântuit
(învăţăturile
Părintelui Arsenie Boca pentru o călugăriţă)
ARSENIE PAPACIOC.....
Daca nu te razbuni, ramane Dumnezeu dator la tine. La El este toata
razbunarea. Razbunarea nu te rezolva, din contra, dupa ce te-ai
razbunat, ramai mai departe dator la Dumnezeu foarte mult, dar asa
ramane Dumnezeu dator la tine, ca sa ma exprim in forma asta noua de a
prezenta lucrurile. Chiar daca n-ar fi datoria de a implini porunca
iubirii, ca trebuie sa iubim si pe vrajmasi si pe raufacatori, totusi,
ca strategie, lucrarea diavolului e foarte primejdioasa, de a te acuza
foarte puternic fara sa-ti dea ragaz de explicatii: "ai dat om la
moarte!" Si nu puteai sa-i spui ca n-ai dat om la moarte, deoarece cu
dracul nu poti sa ai explicatii, pentru ca el ia faptul asa cum e. Si
atunci trebuie sa tii cont tot de porunca iubirii, ca sa poti sa-l tai
pe acest drac! Dar ai voie sa te aperi de raufacatori, ca spune
Mantuitorul: "Daca ai sti cand vine furul, nu l-ai lasa sa-ti sparga
casa!" si sigur ca te vei lupta cu el, nu o sa stai numai cu mainile
intinse sa nu-i dai loc, ca el da peste tine. Sigur ca trebuie sa te
aperi si din toata treaba asta el poate sa iasa ranit. Deci este voie sa
te aperi cu orice chip!
,,Am avut un inceput calugaresc foarte prigonit. Am avut intentia sa merg la Manastirea Frasinei, care avea un metoc in Ramnicu Valcea. Acolo l-am intalnit pe Staretul manastirii. Nu vazusem manastire in viata mea si am auzit si eu de Frasinei. N-a fost Dumnezeu absent, dar trebuia sa fii dibaci sa intelegi prezenta Lui. Eram in tren la clasa a IV-a, in vagoane unde se transportau si animale. In vagon, un grup de tineri canta cantece religioase. Eram atat de fericit si ziceam in sinea mea: "Uite, ingerii cum imi canta!" Acolo in tren am intalnit un colportor care cunostea toate manastirile. Era ingerul pazitor pentru mine, care eram un strain. El m-a condus la metocul manastirii Frasinei. Batranul Simeon, staretul Manastirii Frasinei, mi-a zis: "Nu te primesc, frate. Te vad ca esti nitel mai invatat si nu te pot pune la boi. Si atunci ce-o sa zica fratii: pe acesta il tii la cancelarie, iar pe noi ne pui la greu!" Staretul a gresit in aprecierea lui, insa nici eu nu puteam sa-i dovedesc nebunia mea pentru Hristos. Pentru ca atunci sa pleci la manastire, daca ai biruit in lume, sa te ia in primire ca pe o sluga, ca pe un rob - asta inseamna ca tu ai ajuns la un grad de mare daruire, de nebunie - sa stii sa existi fara "eul" din tine. Altfel nu rezisti. De acolo de la metoc am plecat la Manastirea Cozia, era iarna, vecernia se tinea in trapeza. M-am dus mai intai in Biserica sa ma inchin, intentionand sa pasesc spre icoana Mantuitorului, dar m-am oprit in fata icoanei Maicii Domnului si am zis:"Ma va duce Maica Domnului si la Mantuitorul!" M-au pus sa citesc catisma de la Vecernie. Si am inceput sa citesc, am citit. Intre timp m-a interpelat un Parinte, Ghervasie: "Asculta, Frate Anghele! De unde stii sa citesti?", pentru ca el nu stia carte. "Eu asa m-am nascut, Parinte. Nu stiu de cand!" M-am umplut de un mare folos. Si am stat de vorba cu un domn, mult mai tarziu, care dorea sa faca niste manastiri dupa placul lui, nu dupa Traditia Ortodoxa, pe care au inteles-o foarte putini si i-am spus intamplarea cu Ghervasie: "Domnule, uite cine a tinut monahismul, un nestiutor de carte, care era un mare traitor in inima lui si traia monahismul intreg prin el!" si acum il pomenesc pe Ghervasie, ca un mare exemplu care mi s-a dat, deci ca pe un mare invatat. Pe mine ma interesa sa intru intr-o permanenta legatura cu Dumnezeu.
ARHIM ARSENIE PAPACIOC
http://www.crestinortodox.ro/parinti/parintele-arsenie-papacioc-marturie-despre-sine-69485.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu