Dumnezeu celor trufaşi le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har." (I Petru 5, 5)

„Doi oameni s-au suit la templu, ca să se roage: unul fariseu şi celălalt vameş. Fariseul, stând, aşa se ruga în sine: Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, răpitori, nedrepţi, adulteri, sau ca şi acest vameş. Postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte câştig.Iar vameşul, departe stând, nu voia nici ochii să-şi ridice către cer, ci-şi bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului. Zic vouă că acesta s-a coborât mai îndreptat la casa sa, decât acela. Fiindcă oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa. (Luca 18, 10-14).....

Pocăinţa

 de Alexandru Vlahuţă

Doamne, gura-mi păcătoasă

Nu-ndrăzneşte-a Te ruga,

Ca un făcător de rele,

Tremur înaintea Ta.

Întinat îmi este trupul.

Sufletul nelegiuit,

Şi cu gândul, şi cu vorba,

Şi cu fapta am greşit.

Însă mila Ta e mare,

Eşti a toate iertător...

Nu lăsa în rătăcire

Şi în stricăciuni să mor.

Ci cu duhul gurii Tale,

Suflă, să mă izbăveşti,

Lămurindu-mi trupul, mintea

De-ntinările lumeşti.

Ştiutorule de inimi,

Ia aminte spre cel rău;

Tinde-ţi mâna nevăzută,

Dintru sfânt locaşul Tău.

Şi mă smulge ca pe vameş

Din cumplitul meu păcat,

Căci la Tine mântuirea

Şi scăparea mea o cat! ...