Marius Ciprian Pop este un mare artist al României, călăuzit în viaţă de Dumnezeu şi dragostea pentru muzica populară. Este preot, prezentator de emisiuni, artist şi ofiţer în cadrul Academiei de Poliţie. Este un om complex, cu un mesaj încărcat de spiritualitate.


Un ardelean ieşit din tipic

De fel, Marius Ciprian Pop este din Cluj, născut la 1 septembrie 1976. Copilăria şi-a petrecut-o la poalele Apusenilor. I-a plăcut enorm acea perioadă din viaţa sa. Vocaţia de preot se regăseşte în copilăria lui, când mergea la biserică împreună cu bunicii, sau în călătoriile cu părinţii la bisericile de prin nordul Moldovei. Tot în acea perioadă a început să cânte, la grădiniţă, la serbări, la spectacole...

A urmat Seminarul de Teologie şi, pentru că avea talent, a studiat canto la Şcoala Populară de Artă. Artistul este un foarte bun povestitor, calitate pe care a dobândit-o citind foarte mult. Şi acum, când nu mai are timp pentru lectură, îi place să asculte oamenii. "Asta înseamnă să gândesc în timp ce interlocutorul meu îmi povesteşte ceva. Ascultând, fiecare dintre noi devine mai bogat"...

Totul a plecat de la Dumnezeu

Pentru Ciprian Pop, preoţia se află pe primul loc în priorităţile sale. "E un lucru sublim", afirmă el. Slujeşte la o biserică din Bucureşti, dar şi la Academia de Poliţie, unde predă pentru peste 2000 de studenţi.

"Este o realitate a lumii moderne ca poliţiştii să aibă o bază morală solidă.

Vrem să le insuflăm frica de Dumnezeu, dar nu pentru că acesta i-ar bate. Frica de Dumnezeu trebuie înţeleasă astfel: "iubindu-L atât de mult şi iubindu-i pe cei din jur atât de mult, te temi să nu le greşeşti". Cum a ajuns Ciprian Pop preot la Şcoala de poliţie? "Aşa a fost să fie", spune artistul. La început a fost preot militar şi, eliberându-se un post la Biroul Cultural Artistic al Centrului Cultural al Ministerului de Interne, a preluat acel post .
Un părinte model

Cu toate că deţine atâtea locuri de muncă, spre deosebire de alţi părinţi, care uită să-şi supravegheze copii, Ciprian Pop obisnuieşte să o aibă mai tot timpul cu el pe fiica sa Antonia, de numai 6 anişori. Pe copilă o poartă cu el peste tot pe unde merge, pentru că aşa a făcut şi tatăl său cu el. După cum îi place să spună, "aşchia nu sare departe de trunchi".