Copilul şi crocodilul



Era odată un băieţel ce se plimba pe marginea unui râu. Cum se plimba el aşa nestingherit de nimeni şi de nimic, deodată vede un crocodil prins într o plasă. Crocodilul îi spune:

„Fie-ţi milă de mine. Nu vrei să-mi dai drumul, te rog? Poate că sunt urât, dar nu-i vina mea, ştii prea bine. Aşa am fost creat. Dar, indiferent de înfăţişarea mea exterioară, am şi eu o inimă de mamă. Am venit în dimineaţa asta în căutare de hrană pentru puii mei şi am fost prinsă în această capcană!”

Aşa că băiatul spune:

„Da, dar dacă ar fi să te ajut să scapi din capcană, ai să mă înhaţi şi ai să mă omori.”

Crocodilul întreabă:

„Crezi că i-aş putea face aşa ceva binefăcătorului şi salvatorului meu?”

Aşa că băiatul se lasă convins să tragă plasa afară, iar crocodilul îl înhaţă. Prins între fălcile crocodilului, el spune:

„Va să zică, asta e răsplata pe care o primesc pentru faptele mele bune.”

Iar crocodilul răspunde:

„Ei bine, n-o lua ca pe un afront personal, băiete, aşa e lumea, asta este legea vieţii.”

Băiatul nu poate fi de acord cu asta, aşa că, crocodilul spune:

„Vrei să întrebăm şi pe altcineva dacă e aşa sau nu?”

Băiatul vede o pasăre aşezată pe o ramură şi spune:

„Pasăre, e adevărat ce zice crocodilul?”

Pasărea răspunde:

„Crocodilul are dreptate. Uită-te la mine. Într-o zi veneam acasă cu mâncare pentru puişorii mei. Imaginează-ţi groaza mea când am văzut un şarpe care se urcase în copac şi se îndrepta ţintă spre cuibul meu. Eram cu totul neajutorată. Nu s-a oprit până nu mi-a înghiţit toţi puii, unul câte unul. Am tot ţipat şi strigat, dar a fost în zadar. Crocodilul are dreptate, aceasta este legea vieţii, aşa stau lucrurile pe lume.”

„Vezi”, spune crocodilul. Dar băiatul zice:

„Lasă-mă să mai întreb pe cineva.”

Aşadar, crocodilul spune:

„Bine, întreabă.”

Pe malul fluviului tocmai trecea un măgar bătrân.

„Măgarule”, spune băiatul, „crocodilul zice aşa şi aşa. Are dreptate crocodilul?”

Măgarul spune:

„Crocodilul are deplină dreptate. Uită-te la mine. Eu am muncit şi am slugărit toată viaţa la stăpânul meu şi abia de-mi dădea cât de cât să mănânc. Acum, că sunt bătrân şi nefolositor, m-a alungat şi iată-mă rătăcind prin junglă, aşteptând vreo fiară sălbatică să mă sfâşie şi să-mi pună capăt vieţii. Crocodilul are dreptate, aceasta este legea vieţii, aşa este în lumea asta.”

„Vezi”, spune crocodilul.

„Hai să mergem!”

Băiatul spune:

„Mai dă-mi o şansă, o ultimă şansă. Lasă-mă să întreb încă o fiinţă. Aminteşte-ţi cât de bun am fost cu tine.”

Aşadar, crocodilul zice:

„Bine, e ultima ta şansă.”

Baiatul vede un iepure trecând şi îi spune:

„Iepure, crocodilul are dreptate?”

Iepurele se aşează în două picioare şi îi spune crocodilului:

„Aşa i-ai spus tu băiatului?”

Crocodilul zice:

„Da, aşa i-am spus”.

„Stai puţin”, spune iepurele.

„Trebuie să discutăm chestia asta”.

„Bine”, zice crocodilul.

Dar iepurele spune:

„Cum putem să stăm de vorbă, când tu ţii băiatul între fălci? Dă-i drumul; trebuie să ia şi el parte la discuţia noastră.”

Crocodilul spune:

„Eşti un şmecher. În momentul în care îi dau drumul, o s-o ia la fugă.”

Iepurele spune:

„Am crezut că ai mai multă minte. Dacă ar încerca să fugă, cu o singură lovitură de coadă îl poţi omorî.”

„De acord”, spune crocodilul şi îl eliberează pe băiat. În clipa în care băiatul este liber, iepurele îi spune:

„Fugi!”

Iar băiatul fuge şi scapă. Apoi, iepurele îl întreabă pe băiat:

„Nu-ţi place carnea de crocodil? Oamenilor din satul tău nu le-ar plăcea o masă bună? Nu l-ai eliberat complet pe crocodil; cea mai mare parte a corpului lui este încă prinsă în plasă. De ce nu te duci în sat să-i aduci pe toţi şi să faceţi un ospăţ?”

Exact aşa a şi făcut băiatul, care se şi duce în sat şi îi cheamă pe toţi bărbaţii. Aceştia vin cu topoare, bâte şi suliţe şi-l omoară pe crocodil. Câinele băiatului vine şi el, şi când îl vede pe iepure, îl urmăreşte, îl înhaţă şi-l sugrumă. Băiatul ajunge prea târziu şi, văzând cum moare iepurele, spune:

„Crocodilul avea dreptate, aşa este lumea, asta este legea vieţii”

(din Anthony de Mello, Conştienţa) Anthony de Mello (* 4 septembrie 1931, Bombay, India - † 1 iunie 1987, New York), preot iezuit, scriitor.